Masura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri 2014 – 2020

Va prezentam ultimul format aparut in 1 iulie 2014 a Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020. Vechea Masura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, s-a transformat in Masura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri. Suma maxima a sprijinului este de 50.000 Euro, iar suma minima este de 15.000 Euro. Sprijinul se acorda in doua transe:

  • 80% din cuantumul maxim al sprijinului la primirea deciziei de finanțare;
  • 20% din cuantumul maxim al sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare.
S-a schimbat si numarul de stupi necesari pentru a implini conditiile de eligibilitate. Fermele apicole eligibile vor avea intre 12.000 SO și 50.000 SO (valoare producţie standard).” Intr-un articol viitor voi clarifica numarul de stupi necesar pentru a putea accesa aceaste fonduri europene in perioada 2014 – 2020.
8.2.4.3.1. 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

8.2.4.3.1.1. Sub-măsură:
 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri
8.2.4.3.1.2. Descrierea acțiunii
În cadrul acestei sub-măsuri se va sprijini stabilirea pentru prima dată a tinerilor fermieri, ca şefi/conducători unici ai unei exploataţii agricole. Sprijinul acordat va contribui la îmbunătăţirea managementului, la creşterea competitivităţii sectorului agricol şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitatea cu cerinţele pentru protecţia mediului, igienă şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă. Sprijinul financiar va fi acordat pe baza unui plan de afaceri pentru dezvoltarea exploatației. Măsura va crea posibilitatea tinerilor fermieri rezidenți, cu un minim de cunoștinte de bază, să se instaleze ca şefi/conducători ai exploatației.  Intervenția prin acestă sub-masură, va conduce la creşterea numărului de tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate agricolă ca şefi/conducători de exploataţie, care sunt încurajați să realizeze investiţii, să se asocieze, să participe la lanţurile scurte de aprovizionare. Prin aceasta sub-măsură se urmăreşte și preluarea exploataţiilor agricole în mod integral de la fermierii în vârstă, creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri, încurajarea familiilor tinere de a se stabiliza, cu efect pozitiv asupra economiei naţionale, în ansamblul său.
8.2.4.3.1.3. Tipul sprijinului
Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară pentru implementarea obiectivelor prevăzute în planul de afaceri pentru a facilita tânărului fermier începerea activităților agricole.
8.2.4.3.1.4. Trimiteri către alte legi
Regulamentul (UE) nr. 1307/2013
Regulamentul (UE) Nr. 1310/2013
Recomandarea 2003/361/CE din 6 mai 2003. privind definirea micro-întreprinderilor şi a  întreprinderilor mici şi mijlocii.
Regulamentului (CE) nr. 1242/2008 de stabilire a unei tipologii comunitare pentru exploatații agricole.
8.2.4.3.1.5. Beneficiarii
În cadrul acestei sub-măsuri beneficiarii sunt:
- tânărul fermier în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013, care se
instalează ca unic șef al exploatației agricole;
- persoană juridică în care un tânăr fermier în sensul art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013 exercită un control
efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, beneficii și riscuri financiare.
8.2.4.3.1.6. Cheltuieli eligibile
Sprijinul se acordă în vederea facilitării stabilirii tînărului fermier în baza Planului de Afaceri. Toate 248
cheltuielile şi activităţile relevante pentru implementarea în bune condiţii a Planului de afaceri aprobat pot
fi eligibile, inclusiv achiziționarea de teren agricol și animale. Detalii legate de ponderea investițiilor din
planul de afaceri va fi specificat în cadrul național.
8.2.4.3.1.7. Condiții de eligibilitate
a. Aplicabile tuturor beneficiarilor
 Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria întreprinderilor mici și mijlocii (IMM).
 Solicitantul deţine o exploataţie agricolă cu dimensiunea economică cuprinsă între 12.000 şi 50.000
SO (valoare producţie standard);
 Solicitantul prezintă un Plan de Afaceri pe care îl va implementa conform cerințelor regulamentelor
privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din FEADR.
 Solicitantul are domiciliul stabil într-una dintre unitățile administrativ teritoriale pe teritoriul căreia
se află exploatația;
 Solicitantul devine fermier activ în termen de 18 luni de la data instalării;
 Solicitantul demonstrează, înaintea celei de-a doua tranșe de plată, îmbunătăţirea performanţelor
economice ale exploatației, prin producția proprie comercializată în procent de minimum de 20 %
din valoarea primei tranșe de plată;
 În cazul în care exploatația agricolă vizează creșterea animalelor, planul de afaceri va viza
obligatoriu investiții/amenajări minime de gestionare a gunoiului de grajd, conform normelor de
mediu.
b. Aplicabile solicitantului persoană juridică:
 Asociații care participă la capitalul sau gestionarea persoanei juridice vor îndeplini calitatea de
tânărul fermier în sensul art. 2 din R (UE) nr. 1305/2013;
c. Aplicabile tînărului care se instalează ca unic șef de exploatație și tânărului fermier care
exercită control efectiv asupra persoanei juridice
 Nu deţine concomitent un alt loc de muncă în afara unității teritorial-administrative în care este
situată exploatația, sau a zonei limitrofe;
 Deține competențe profesionale îndeplinind cel puțin una dintre următoarele condiții:
i. studii medii/superioare în domeniul agricol/veterinar/economie agrară
ii. cunoștințe în domeniul agricol dobândite prin participarea la programe de instruire
 Dobândeşte competențele profesionale adecvate într-o perioadă de grație de maximum 36 de luni de
la data adoptării deciziei individuale de acordare a ajutorului;
8.2.4.3.1.8. Principii privind stabilirea criteriilor de selecție
 Principiul comasării exploatațiilor având în vedere numărul exploatațiilor preluate integral;
 Principiul nivelului de calificare în domeniul agricol;
 Principiul sectorului prioritar care vizează sectorul zootehnic (suine, bovine, păsări, apicultură,
ovine și caprine) și vegetal (culturi de câmp, legumicultură, pepiniere și plantații de viță de vie
pentru struguri de masă, cultură de câmp);
 Principiul potențialului agricol care vizează zonele cu potențial determinate în baza studiilor de
specialitate;
 Principiul utilizării resurselor genetice tradiționale;
Principiile de selectie vor fi detaliate în legislația națională subsecventă și vor avea în vedere prevederile art. 49 al R(UE) nr. 1305/2013 urmărind să asigure tratamentul egal al solicitanților, o mai bună utilizare a resurselor financiare și direcționarea acestora in conformitate cu prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală.
De asemenea, principiile de selecție vor asigura dezvoltarea echilibrată a agriculturii din Romania,
ponderea criteriilor de selecție realizându-se în funcție de evoluția programului și nivelul de dezvoltare al sectoarelor prioritare identificate în strategia programului.
8.2.4.3.1.9. Sume și rate de sprijin aplicabile
Sprijin public nerambursabil care se acordă pentru o perioadă de maximum cinci ani.
Cuantumul maxim al sprijinului este de până la 50.000 Euro.
Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de minimum 15.000 de Euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 12.000 euro (valoare Producţie Standard), iar peste această dimensiune, sprijinul pentru instalare va creşte proporţional cu dimensiunea exploataţiei , dar nu va putea depăşi 50.000 de Euro/ exploataţie.
Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub formă de primă în două tranşe, astfel:
 80% din cuantumul maxim al sprijinului la primirea deciziei de finanțare;
 20% din cuantumul maxim al sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare.
Implementarea planului de afaceri trebuie să înceapă în termen de cel mult nouă luni de la data deciziei de acordare a ajutorului.
Acordarea celei de-a doua tranșe este condiționată de îndeplinirea implementării corecte a obiectivelor
stabilite prin Planul de Afaceri.
În cazul nerespectării planului de afaceri, se recuperează prima tranșă, proporțional în raport cu obiectivele realizate.
8.2.4.3.1.10. Verificarea și controlul măsurilor/sub-măsurilor
8.2.4.3.1.10.1. Risc(uri) la implementarea măsurilor

Având în vedere că măsura se adresează beneficiarilor privați, printre potențialele riscuri identificate se numără:
 Procedura de achiziții pentru beneficiarii privați
 Rezonabilitatea costurilor
 Sisteme adecvate de verificare si control
 Selecția solicitanților
 Sistemul IT.
8.2.4.3.1.10.2. Acțiuni de reducere a riscului
Măsurile care vor fi luate în vederea îmbunătăţirii implementării măsurii şi reducerii riscurilor sunt:
 Introducerea unei sistem pentru verificarea rezonabilității costuri la nivel FEADR. Actualizarea
instrucțiunilor de achiziții aplicabile beneficiarilor privați cu prevederi noi privind verificarea de
către experții evaluatori a rezonabilității prețurilor;
 Eficientizarea sistemelor de control în toate fazele de verificare a unui proiect prin verificarea
acționariatului, amplasament, sursa finanțării, grad de rudenie și alte verificări specifice, pentru
identificare condițiilor artificial create pentru obținerea sprijinului.
 În vederea evitării problemelor apărute în neîndeplinirea planului de afaceri se va urmării verificarea
la tranșa a doua a îndeplinirii obiectivelor din planul de afaceri și recupararea proporțională a primei
tranșe și ulterior se vor solicita beneficiarilor rapoarte de progres.
 În stabilirea principiilor de selecției specifice sub-măsurii au fost luate în vedere stabilirea unor
criterii clare, transparente și verificabile de selecție a beneficiarilor si informarea potenţialilor
beneficiari asupra acestora, de exemplu în cazul principiului de selecție privind comasarea
exploatațiilor se va urmării dispariția codului de exploatație- a celei preluate- în IACS și registrul
agricol.
 Realizarea a maximum trei verificări legate de implementarea proiectelor în corelare cu etapele de
implementare a proiectelor;
 Neregulile datorate beneficiarilor vor fi evitate prin informarea solicitanților cu privire la
eligibilitatea cheltuielilor prin ghiduri, pliante și site-uri web și acțiuni de informare;
 Sistemul IT existent la nivelul Agenției de Plăți se va actualiza și optimiza cu noile fluxuri 251
administrative și măsurile PNDR 2014-2020 și vor fi introduse chei de control precum: codul
beneficiarului, denumire beneficiar.
8.2.4.3.1.10.3. Evaluarea generală a măsurii
În perioada 2007-2013, principalele probleme identificate au fost determinate de procedurile de achiziții private și crearea de condiții artificiale.
În baza protocolului încheiat între Ministerul Justiției/ ONRC și Agenției de Plăți, s-a acordat acces gratuit pentru utilizatori din cadrul agenției la datele aferente firmelor înregistrate în registrul comerțului prin serviciul RECOM online și s-au modificat procedurile agenției, în scopul întăririi controalelor și verificării statutului de IMM.
Referitor la crearea de condiții artificiale, au fost incluse elemente de verificare și prevenire a condițiilor care au determinat crearea de situații artificiale, printre care menționăm detalierea și clarificarea procedurilor, instruirea personalului cu privire la verificarea și identificarea condițiilor artificiale.
În urma analizei realizate de Autoritatea de Management și Agenția de Plăți pe baza experienţei din
perioada 2007-2013, se poate concluziona că se asigură verificabilitatea și controlul măsurii atât prin prisma pregătirii profesionale cât și îmbunatățirea procedurilor de lucru, astfel încât să nu se prejudicieze interesele financiare ale Uniunii Europene.
Definirea pragurilor superioare și inferioare cum se prevede la articolul 19 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr 1305/2013 Exploatație de dimensiune cuprinsă între 12.000 SO și 50.000 SO (valoare producţie standard).
Condiții specifice de sprijin pentru tinerii fermieri în cazul în care nu se stabilesc în calitate de șef unic al
exploatației, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) și (2) din [DA RD - C (2014) 1460]
Aplicabile solicitantului persoană juridică:
 Asociații care participă la capitalul sau gestionarea persoanei juridice vor îndeplini calitatea de
tânărul fermier în sensul art. 2 din R (UE) nr. 1305/2013;
Aplicabile tînărului care se instalează ca unic șef de exploatație și tânărului fermier care exercită
control efectiv asupra persoanei juridice
 Nu deţine concomitent un alt loc de muncă în afara unității teritorial-administrative în care este
situată exploatația, sau a zonei limitrofe; 252
 Deține competențe profesionale îndeplinind cel puțin una dintre următoarele condiții:
o studii medii/superioare în domeniul agricol/veterinar/economie agrară
o cunoștințe în domeniul agricol dobândite prin participarea la programe de instruire
Informații privind punerea în aplicare a perioadei de grație prevăzută la articolul 2 alineatul (3) din [DA RD - C (2014) 1460] Perioada de grație în care tânărul fermier dobândeşte competențele profesionale adecvate este de maximum 36 de luni de la data adoptării deciziei individuale de acordare a ajutorului.
Rezumatul cerințelor planului de afaceri
Planul de Afaceri va cuprinde cel puțin următoarele:
i. Prezentarea situației inițiale a exploatației agricole;
ii. Prezentarea etapelelor și obiectivelor propuse pentru dezvoltarea exploatației agricole ;
iii. Prezentarea detaliilor privind acțiunile, inclusiv cele legate de sustenabilitatea mediului și de
utilizarea eficientă a resurselor, necesare pentru dezvoltarea exploatației agricole, cum ar fi
investițiile în fermă, formarea sau consilierea.
Datele au fost preluate din documentul oficial de pe site-ul MADR: PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2014 – 2020 – versiunea I – 1 iulie 2014
Posted in Fonduri Europene 2014 | 10 Comments

Atractia si prinderea roiurilor de albine – 6 Sfaturi utile

Spray-urile si pastele pentru atractia roiurilor de albine au devenit din ce in ce mai cunoscute in ultimii ani in Romania. Pentru a functiona la randament maxim trebuie sa avem insa in vedere anumite detalii legate de locul in care se aseaza capcana de roi si perioada in care ea este activata.

  1. Capcanele pentru roi sunt pregatite si activate cu 2-3 saptamani inainte de perioada in care roiesc albinele pentru ca cercetasele albinelor aflate in cautarea unei case pentru noul roi sa gaseasca capcana dumneavoastra si nu vreo alta scorbura.
  2. Capcana pentru roi nu se aseaza in stupina langa stupii batrani fiindca roii naturali au tendinta de a incerca sa se indeparteze de vechea vatra petru a preintampina consangvinizarea.
  3. Capcana pentru roi se aseaza la inaltime. Doar noi  stuparii aducem stupii pe pamant pentru a ne fi usor sa lucram in ei. Albinele prefera locuri mai inalte care le protejeaza de unii pradatori.
  4. Capcana pentru roi trebuie sa fie urmbrita pe perioada amiezii fiindca altfel poate fi considerata neatractiva pentru albinele aflate in cautarea unei noi case.
  5. Cele mai bune capcane pentru roi sunt cele in care avem si rame cu foi de ceara pentru ca roii odata instalati sa poata incepe sa cladeasca. Nu asezati rame cladite fiindca vor fi atacate de Gaselnita. Roii naturali au putere mare de a cladi foi de ceara si e pacat sa irosim aceasta putere organizand capcana pentru roi intr-o cosnita de papura.
  6. Nu in cele din urma nu uitati sa activati capcana de roi prin aplicarea produsului de atractie (spray, pasta sau capsule) pe care l-ati ales, si sa reaplicati produsul la perioada specificata in instructiuni pentru a o mentine activa.

Capcanele pentru roi sunt practice pentru stuparii care nu sunt toata ziua in stupina si ar putea pierde roi, dar si petru cei care vor sa reduca timpul de lucru in stupina pentru a se putea concentra pe actiunile cu adevarat importante pentru stupina pe care o conduc.

In incheiere ii indemn pe cei care au folosit astfel de produse sa ne lase un comentariu cu experienta lor.

Posted in Lucrări de primăvară, Reducerea timpului de lucru în stupină | Leave a comment

Legea apiculturii, legea nr. 383/2013

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 14 din 9 ianuarie 2014

Capitolul I – Dispozitii generale

Art. 1
(1) Obiectul prezentei legi il constituie crearea cadrului legal privind reglementarea activitatii apicole in scopul protejarii albinelor.
(2) Cresterea albinelor este o indeletnicire traditionala a populatiei si constituie, prin rolul sau economic, ecologic si social, o parte a avutiei nationale.

Art. 2
Activitatea in apicultura poate fi practicata de orice persoana fizica sau juridica ale carei familii de albine sunt inscrise in Registrul agricol, inregistrate/autorizate la Directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, detine carnetul de stupina, si are familiile de albine identificate in sistemul unitar de identificare a stupinelor si stupilor.

Art. 3
Apicultorii organizati in forme asociative pot beneficia de sprijin financiar pentru infiintarea, dezvoltarea si modernizarea stupinelor prin accesarea masurilor prevazute in programele nationale sau europene destinate acestui sector.

Art. 4
Apicultorii pot participa la programe de formare profesionala organizate de catre Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie “Prof. Dr. G. K. Constantinescu” sau de alti furnizori de formare profesionala autorizati, in conditiile legii.

Art. 5
In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a) apicultura – ramura agricola din sectorul zootehnic ce cuprinde activitatea de crestere, exploatare, inmultire si ameliorare a albinelor melifere; stiinta care se ocupa cu cresterea si ingrijirea rationala a albinelor, in scopul obtinerii si folosirii produselor apicole si polenizarii florei entomofile;
b) produse apicole – produsele obtinute de la familia de albine ca rezultat al activitatii acesteia, sub denumirea de miere, polen, pastura, laptisor de matca, apilarnil, ceara, propolis, venin de albine;
c) material biologic apicol – orice material biologic provenit din familia de albine care poate fi utilizat pentru reproductie si selectie, pentru activitati apicole sau pentru comercializare;
d) apicultor – persoana care detine, creste si/sau exploateaza familii de albine;
e) stup – echipament apicol, asamblat, care adaposteste familia de albine in perioada de crestere si exploatare si este utilizat atat in stuparitul stationar, cat si in stuparitul pastoral;
f) familie de albine/colonie de albine – unitate biologica alcatuita din albine lucratoare, matca, trantori, faguri pentru dezvoltarea si depozitarea hranei, care se afla intr-un stup;
g) roi artificial pe faguri – unitate biologica alcatuita din rame cu faguri, in general 3 – 5, cu puiet in toate stadiile de dezvoltare si provizii de hrana, albina de pe rame si o matca imperecheata;
h) roi la pachet – unitate biologica alcatuita in general din 1 – 1,5 kg albina tanara insotita de o matca imperecheata si care nu cuprinde faguri;
i) matca/regina – singurul individ femel din familia de albine cu organe reproducatoare complet dezvoltate, capabil sa se imperecheze si sa depuna oua fecundate;

j) trantor – individ mascul din familia de albine apt pentru imperechere cu matca;
k) stupina/exploatatie apicola – totalitatea familiilor de albine detinute de o persoana, care poate fi amplasata pe o singura vatra sau pe mai multe vetre, in numar variabil. O stupina/exploatatie apicola poate cuprinde echipamente specifice, utilaje si constructii necesare pentru desfasurarea activitatii apicole;
l) vatra de stupina – locul/suprafata de teren pentru amplasarea unei stupine, in sistem stationar, permanenta sau in sistem pastoral ori temporara. Vatra poate fi permanenta daca stupii sunt amplasati in acelasi loc pe toata perioada anului sau cel putin pe perioada iernarii ori temporara, atunci cand stupii sunt transportati si amplasati pe o perioada limitata de timp in vederea valorificarii unui cules;
m) stuparit stationar – sistem de intretinere si exploatare a familiilor de albine pe aceeasi vatra pe toata perioada anului;
n) stuparit pastoral/transhumanta – sistem de intretinere si exploatare a familiilor de albine care include deplasarea acestora, pe vetre temporare, pentru valorificarea unor culesuri sau pentru polenizare dirijata;
o) plante entomofile sau flora entomofila – plante ce sunt polenizate cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;
p) polenizarea plantelor – proces prin care polenul este transferat din sacii polinici ai anterelor pe stigmatul pistilului, proces prin care se asigura fecundarea plantelor. Polenizarea entomofila, dirijata, cu albine, se realizeaza in scopul sporirii productiei de seminte, fructe si legume;
q) baza melifera – totalitatea plantelor din flora spontana si cultivata, care sunt cercetate de albinele melifere pentru polen, nectar sau mana;
r) rasa de albine – populatie de familii de albine de origine comuna suficient de numeroasa pentru cresterea “in sine”, care are un genofond comun si poseda anumite particularitati fenotipice, adaptata conditiilor pedoclimatice si florei melifere din zona respectiva;
s) familie de albine de elita – familie de albine de rasa pura, cu performante superioare selectionate, ca urmare a aplicarii unui program de ameliorare specific si care transmite constant, prin descendenta, insusirile respective;
sh) stupina de elita – stupina autorizata de autoritatea competenta in domeniu, respectiv Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie “Prof. dr. G. K. Constantinescu” in cresterea familiilor de albine de elita si producerea de material biologic selectionat;
t) stupina de multiplicare – stupina autorizata de autoritatea competenta in domeniu, respectiv Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie “Prof. dr. G. K. Constantinescu”, pentru multiplicarea materialului genetic provenit de la familii de albine cu performante superioare, de rasa pura, din stupina de elita, conform programului de ameliorare la albine;
tz) carnet de stupina – document elaborat de forma asociativa si aprobat de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, care contine informatii cu privire la miscarea efectivului, starea de sanatate si intretinere a fiecarei familii de albine, tratamentele efectuate, deplasarile in pastoral, precum si alte operatiuni din domeniul apicol;
u) valoare de piata – pretul pe care apicultorul il poate obtine prin vanzarea familiilor de albine si a productiei de miere obtinuta in urma culesului.

Capitolul II – Ameliorarea raselor de albine

Art. 6
(1) Ameliorarea raselor de albine se realizeaza prin programe de ameliorare intocmite de organizatiile si asociatiile acreditate de Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie “Prof. Dr. G. K. Constantinescu” pentru infiintarea si mentinerea evidentelor genealogice, respectiv registre genealogice.
(2) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie “Prof. Dr. G. K. Constantinescu” va elabora manualul de proceduri pentru acreditarea organizatiilor si asociatiilor crescatorilor de albine care infiinteaza si mentin evidente genealogice, respectiv registre genealogice, care se aproba prin decizia directorului general al Agentiei Nationale pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie “Prof. Dr. G. K. Constantinescu”.

Art. 7
Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie “Prof. Dr. G. K. Constantinescu” elaboreaza metodologia privind realizarea si omologarea de noi creatii biologice – rase, linii si hibrizi, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale.

Art. 8
In scopul imbunatatirii resurselor melifere, autoritatile administratiei publice locale vor folosi cu prioritate terenurile pe care le au in administrare la plantarea terenurilor improprii pentru agricultura, a rapelor, a marginilor de drumuri, a spatiilor verzi, arbori, arbusti si alte plante ornamentale care prezinta si interes pentru apicultura.

Art. 9
Apicultorii care amplaseaza stupine in pastoral sau la iernat sunt obligati sa anunte autoritatile administratiei publice locale in a caror raza teritoriala se afla, locul, perioada, numarul familiilor de albine, precum si adresa detinatorului de stupi, asigurand evidenta acestora, dar si protectia familiilor de albine impotriva tratamentelor fitosanitare.

Art. 10
(1) Polenizarea dirijata a culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor se realizeaza pe baza de contracte incheiate intre proprietarii familiilor de albine si detinatorii de culturi.
(2) Costurile prestatiei de polenizare se stabilesc prin negociere intre parti.

Art. 11
(1) Autoritatile administratiei publice locale, precum si administratorii terenurilor agricole sau silvice vor asigura apicultorilor vetre de stupina temporare sau permanente, pe baza cererii depuse de catre acestia la consiliul local.
(2) Vetrele de stupina pot fi atribuite in judetul de domiciliu al apicultorului sau in alte judete.
(3) Suprafetele de teren atribuite gratuit de catre autoritatile administratiei publice locale, precum si de administratorii terenurilor agricole sau silvice pentru vatra de stupina se acorda in functie de marimea stupinei, in locuri accesibile mijloacelor de transport, si nu vor fi mai mici de 5 m2 pentru fiecare familie de albine si de 50 m2 pentru pavilioane.
(4) Durata atribuirii si conditiile de folosire a acestor terenuri, precum si obligatiile partilor se stabilesc prin contracte care se incheie intre beneficiari si detinatorii terenurilor.

Art. 12
(1) Pana la data de 1 martie a fiecarui an, consiliile locale, precum si administratorii terenurilor agricole sau silvice, inventariaza atat suprafetele de teren aflate in domeniul public sau privat al statului care se acorda apicultorilor pentru amplasarea vetrei de stupina, cat si baza melifera existenta pe teritoriul acestora, in vederea comunicarii si repartizarii suprafetelor melifere catre apicultorii care doresc sa se deplaseze in pastoral.
(2) Pana la data de 15 martie a fiecarui an, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale solicita, in scris, de la consiliile locale, precum si de la administratorii terenurilor agricole sau silvice, suprafetele de teren inventariate in vederea informarii apicultorilor care doresc sa se deplaseze in pastoral.
(3) In vederea repartizarii suprafetelor melifere prevazute la alin. (1), apicultorul, direct sau prin intermediul formei asociative, depune/transmite o cerere la consiliul local sau la administratorii terenurilor agricole sau silvice.
(4) Consiliile locale sau administratorii terenurilor agricole sau silvice, dupa inregistrarea si centralizarea cererilor, solutioneaza mai intai solicitarile apicultorilor domiciliati in localitatile aflate in raza acestora, iar excedentul il repartizeaza celorlalti apicultori solicitanti din alte localitati/judete.
(5) In maximum 24 de ore de la instalarea vetrei de stupina, apicultorul isi amplaseaza panoul de identificare a stupinei si comunica, in scris, consiliului local sau administratorilor terenurilor agricole sau silvice pe raza carora isi deplaseaza stupii in pastoral, mentionand locul de amplasare a stupilor, perioada de timp, numarul familiilor de albine, precum si datele de contact pentru a putea fi instiintat, la timp, in cazul aplicarii unor tratamente cu substante chimice la culturile agricole.
(6) Pe panoul de identificare vor fi trecute urmatoarele date: numele proprietarului, adresa, telefonul, numarul de stupi pe vatra si numarul de inregistrare la directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti.
(7) Amplasarea familiilor de albine se poate face si pe terenuri proprietate privata a persoanelor fizice si/sau juridice, cu acordul proprietarului, in conditiile prezentei legi.

Art. 13
(1) Amplasarea familiilor de albine pe terenurile detinute de apicultori, cu orice titlu, se face la o distanta de cel putin 5 m fata de caile ferate, drumurile publice sau hotarele proprietatilor din domeniul public sau domeniul privat, intravilan sau extravilan.
(2) Daca distanta fata de obiectivele prevazute la alin. (1) este mai mica de 5 m, familiile de albine trebuie sa fie despartite de acestea printr-un gard, zid, plasa ori alt obstacol prin care albinele sa nu poata patrunde in zbor, cu o inaltime minima de 2 m, masurata de la nivelul solului, si care sa continue pe aceeasi linie inca 2 m dincolo de stupii amplasati la extremitatile stupinei.
(3) Numarul familiilor de albine amplasate pe teren, conform obligatiilor prevazute la alin. (1) si (2), nu este limitat.
(4) Apicultorii sunt obligati sa respecte distanta dintre stupine de minimum 100 m la masivele melifere din paduri, de minimum 300 m la culturile agricole si sa nu amplaseze stupina pe directia de zbor a albinelor apartinand altor stupine sau sa amplaseze stupina intre alte stupine si sursa de cules.

Art. 14
Apicultorii sunt obligati sa respecte normele sanitar-veterinare privind diagnosticarea si tratamentul familiilor de albine bolnave.

Art. 15
(1) Pentru prevenirea intoxicatiilor la albine, detinatorii de suprafete agricole si silvice care efectueaza tratamente chimice la culturile agricole si silvice pe care le detin sunt obligati sa anunte, in scris, consiliile locale cu cel putin 48 de ore inainte de efectuarea tratamentului, precum si denumirea produsului folosit.
(2) Consiliile locale, precum si administratorii terenurilor agricole sau silvice trebuie sa anunte, in scris sau telefonic, apicultorii care au vatra de stupina stationara/permanenta sau temporara/pastorala, cu cel putin 24 de ore inaintea efectuarii de catre detinatorii de terenuri agricole sau silvice a tratamentelor cu substante chimice, in vederea prevenirii intoxicatiilor la albine.
(3) In cazul in care apicultorul, prin nerespectarea de catre detinatorul de suprafete agricole si silvice a prevederilor alin. (1), inregistreaza mortalitati la familiile de albine, consiliul local si administratorii terenurilor agricole sau silvice, in baza documentului sanitar-veterinar de constatare a cauzelor mortalitatii, intocmesc un proces-verbal de evaluare a pagubelor si stabilesc cuantumul despagubirilor care se acorda apicultorului de catre detinatorii de suprafete agricole sau silvice, la valoarea de piata a familiilor de albine si a productiei de miere care ar fi trebuit obtinuta in urma culesului.

Art. 16
(1) Prin derogare de la prevederile art. 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, mijloacele de transport autopropulsate inregistrate in circulatie, care efectueaza transportul stupilor in pastoral, sunt scutite de plata taxei asupra mijloacelor de transport.
(2) Prevederile alin. (1) intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 17
Avand in vedere importanta deosebita pe care o are baza melifera nationala pentru apicultura si productiile realizate, organizarea activitatii de stuparit pastoral reprezinta o prioritate pentru consiliile locale, precum si pentru administratorii terenurilor agricole sau silvice.

Capitolul III – Dispozitii finale

Art. 18
(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni, si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) avertisment sau amenda de la 25 lei la 50 lei, in cazul nedetinerii carnetului de stupina;
b) avertisment sau amenda de la 50 lei la 75 lei, in cazul necompletarii carnetului de stupina;
c) avertisment sau amenda de la 50 lei la 100 lei, in cazul neidentificarii stupilor de catre apicultor, la formele asociative de profil legal constituite, conform legislatiei in domeniu;
d) avertisment sau amenda de la 100 lei la 150 lei, in cazul neidentificarii stupilor de catre formele asociative de profil, legal constituite, conform legislatiei in domeniu;
e) avertisment sau amenda de la 50 lei la 100 lei, in cazul lipsei panoului de identificare la stupinele deplasate in pastoral;
f) cu amenda de la 100 lei la 150 lei, in cazul vanzarii materialului biologic apicol de elita si multiplicare neautorizat;
g) cu amenda de la 50 lei la 100 lei, in cazul neanuntarii de catre apicultor, in maximum 24 de ore de la instalarea stupinei pe vatra, a consiliului local si a administratorilor terenurilor agricole sau silvice pe raza caruia se deplaseaza cu stupii in pastoral;
h) cu amenda de la 100 lei la 150 lei, in cazul nerespectarii de catre apicultor a distantelor dintre stupine la masivele melifere din paduri;
i) cu amenda de la 100 lei la 150 lei, in cazul nerespectarii de catre apicultor a distantelor dintre stupine la culturile agricole;
j) cu amenda de la 100 lei la 150 lei, in cazul amplasarii de catre apicultor a stupinei pe directia de zbor a albinelor apartinand altor stupine sau amplasarii stupinei intre alte stupine si sursa de cules;
k) cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei, in cazul nerespectarii prevederilor art. 15 alin. (1) si (2), cat si acordarea de despagubiri apicultorului pentru daunele create;
l) cu amenda de la 100 lei la 150 lei, in cazul nerespectarii prevederilor art. 13 alin. (1) si (2).
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre:
a) persoane imputernicite de primar sau primarul general al municipiului Bucuresti, pentru contraventiile prevazute la alin. (1) lit. g) si i) – l);
b) persoane imputernicite din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, pentru contraventiile prevazute la alin. (1) lit. a);
c) persoane imputernicite din cadrul Agentiei Nationale pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie “Prof. Dr. G. K. Constantinescu”, pentru contraventiile prevazute la alin. (1) lit. b) – f).
d) structurile teritoriale de regim silvic, pentru contraventiile prevazute la alin. (1) lit. g) si h).
(3) Contravenientul poate achita, in cel mult 48 de ore de la data incheierii sau, dupa caz, de la data comunicarii procesului-verbal de constatare a contraventiei, jumatate din minimul amenzii, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.

Art. 19
Prevederile prezentei legi referitoare la contraventii se completeaza cu cele ale Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 20
La data intrarii in vigoare a prezentei legi, Legea apiculturii nr. 89/1998, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 5 august 2010, se abroga.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

Posted in Legea apiculturii | 2 Comments

Fonduri europene Masura 141 – Transa a treiea

In film e descris continutul dosarului necesar pentru transa a treia pentru Masura 141.

Posted in Fonduri Europene pentru apicultură | 5 Comments

Hrana albine – turta proteica din drojdie de bere – stimulare de primavara

In primavara, dupa ce albinele incep sa iasa la zbor aproape zilnic se poate administra hrana pentru albine sub forma de turte proteice cu inlocuitori de polen pentru suplimentarea rezervelor de proteina din stup (pastura si polen proaspat). Astfel cantitatea de proteine din stup permite hranirea unui numar mai mare de larve si stimularea familiei de a se dezvolta timpuriu. Aceste turte proteice nu se ofera in timpul iernii cand albinele nu pot iesi la zbor de curatire datorita cantitatii de minerale pe care le contin si care pot umple intestinul albinei si pot provoca diaree daca albinele nu pot iesi afara.

In primavara devreme exista surse de polen inca din februarie (alunul) sau florile de primavara si alti arbusti in martie, care pot sustine un cules de polen insa acest cules nu este intotdeauna indestulator iar zilele cu vreme buna pot alterna cu zilele cu vreme rele caz in care albinele nu primesc un aport de polen zilnic. De aceea, daca ne pregatim pentru culesuri de productie de la pomi fructiferi, rapita sau chiar si salcam, familia de albine trebuie stimulata pentru a se dezvolta de timpuriu. In caz contrar, albinele vor folosi aceste prime culesuri pentru dezvoltare, nu pentru productie si se poate periclita chiar si culesul de la salcam daca familia de albine nu este la maximul de dezvoltare inainte de cules.

In acest an am folosit ca si supliment proteic drojdia de bere dezactivata. Am adaugat in turta proteica un tratament natural pentru Nosemoza – Nozevit si vitamine pentru albine – Apicomplex. La framantarea turtei am folosit zahar praf si sirop de zahar din porumb nemodificat genetic Filia Sweet.

Turta obtinuta am dus-o in stupina in oala si am administrat-o prin fereastra de vizitare a podisorului hranitor direct pe rame cu o lingura. Asta s-a intamplat la 12 Martie 2013 la o luna de la ultima hranire de completare/ stimulare cu Apifonda. La aceasta data toata Apifonda ce fusese administrata era consumata.

Oferind hrana pentru albine cu continut proteic in aceasta perioada, ne asiguram ca albinele sunt stimulate sa produca laptisor si sa devina doici astfel crescand cantitatea de puiet care exista in stup si ducand la o dezvoltare accelerata a familiei de albine.

Posted in Apicultura video, Hrana albine | 1 Comment

Cresterea matcilor cu Cutia Nicot 2012 – ziua 18 – nucleii de imperechere

Cresterea matcilor cu Cutia Nicot este incununata de succes atunci cand dupa eclozionarea matcilor, reusim sa le imperechem.  Atunci putem sa le folosim pentru inmultirea efectivului stupinei sau pentru inlocuirea matcilor batrane.

In acest filmulet vom vedea cat de usor este sa introducem matcile virgine in nucleii de imperechere folosind nimic altceva decat bigudiurile Nicot in care au eclozionat si o bucata de foita de ceara.

In urmatorul filmuletz poti sa vezi cum marcam matcile imperecheate cu Markere pe baza de apa.

Daca doresti sa cresti si tu matci in propria stupina folosind Cutia Nicot, Stuparul.Ro iti ofera BONUS un DVD Video cu pasii de crestere a matcilor la orice configuratie de Cutie Nicot cumparata. In plus, la Cutia Nicot pentru 100 matci ai si 5% reducere!. Detalii in magazin: http://www.stuparul.ro/cutia-nicot/

Cutia Nicot CD Bonus

Posted in Apicultura video, Cresterea matcilor cu Cutia Nicot 2012 | 1 Comment

Cresterea matcilor cu Cutia Nicot 2012 – ziua 18 – recoltarea matcilor

In ziua a optsprezecea ajungem in stupina pentru a verifica rezultatele acestei serii de matci crescute cu ajutorul Cutiei Nicot. Avem o parte din matci eclozionate, iar cele intarziate incearca sa roada capacelele botcilor.

Posted in Apicultura video, Cresterea matcilor cu Cutia Nicot 2012 | 2 Comments

Targuri apicole – calendar 2013

Perioada Eveniment Localitate Organizator
01 – 03 Februarie Targul Apicol SLOBOZIA SLOBOZIA
08 – 10 Februarie A XI-a Expoziţie Internaţională-Târg contractual “Apicultura-Plevna 2013″ Plevna Partners Expo
15 – 17 februarie Targul Apicol Râmnicu Sărat Râmnicu Sărat
22 – 24 Februarie Targul Apicol CÂMPINA, editia a 8-a CÂMPINA Apostolescu Mihail
23 Februarie National Beekeepers’ Meeting and Trade Fair Székesfehérvár Fejér Megyei Méhészeti Egyesület
22 – 24 Februarie Targul Apicol CÂMPINA, editia a 8-a CÂMPINA Apostolescu Mihail
02 – 03 Martie Targul Apicol CLUJ- NAPOCA editia a 3-a CLUJ- NAPOCA Pandrea Radu
09 – 10 Martie Târgul Apicol Iaşi – ediţia a 5-a – 2013 Iaşi drd. vet.Sebastian Ciocan
09 – 10 Martie Targului International de Primavara Timisoara-Ghiroda – ediţia a 3-a – 2013 Timisoara-Ghiroda Magu Vasile, presedintele Cercului Apicol Faget
15 – 17 Martie Târgul Apicol Făget Făget SC. Teclem Prod. SRL
21 – 22 Martie Sărbătoarea Mierii Blaj Asociaţia procesatorilor şi exportatorilor de miere din România “Mierea Românească”
SC Apidava SRL www.sarbatoareamierii.ro
23-24 MARTIE Târgul Apicol Oltenia Rm.Vâlcea 2013 ediţia a II-a Rm.Vâlcea Asociatia Apicola Scundu
SC Placerea Naturii SRL
28-29 Martie Targ Apicol BRAILA BRAILA
30-31 Martie Târgul Apicol Galati ediata a 4-a 2013 Galaţi locatie: complexului AGRO-DUNAREA -GALATI
06 – 07 aprilie Târgul Apicol BUZĂU BUZĂU
19- 21 aprilie Targul National al Mierii, Editia a 8-a 2013 BUCUREŞTI (a treia editie de primavara) BUCUREŞTI http://www.aca.org.ro/evenimente/targul-national-al-mierii/targul-national-al-mierii-editia-a-8a1921-aprilie-2013.html
3-Aug International Honey Fair and Beekeepers’ Meeting Jászberény JÁSZKERÜLET Nonprofit Kft.
29 Sep – 04 Oct Al 43-lea Congres International de Apicultura – Apimondia Kiev, Ucraina Apimondia http://www.apimondia2013.com/
09 – 10 Noiembrie Târgul apicol Apiardeal – ediţia a II-a Sighişoara Orban I Ştefan I.I.

Prezenta Stuparul.Ro:

Sighisoara 2012


Campina 2013

Cluj-Napoca 2013

Iasi 2013

Blaj 2013

Posted in Targ apicol | 17 Comments

Targ apicol Sighisoara 17-18 Noiembrie 2012 momente video

Prezenta noastra la targul apicol Sighisoara 2012 17-18 noiembrie. Aceasta a fost prima editie a acestui targ. Dorim sa-l felicitam pe aceasta cale pe domnul Stefan Orban si pe toti oamenii care l-au ajutat pentru organizare.

Posted in Apicultura video, Targ apicol | Leave a comment

Izolare cu folie stretch si polistiren pentru iernarea stupilor

Posted in Apicultura video, Lucrări de toamnă, Tipuri de stupi | 4 Comments